Post-scriptum la desantul franco-german la Washington
2018-05-02
6
Atitudinea președintelui Trump ar putea duce la o creștere accentuată a sentimentelor antiamericane în Europa, un proces care poate provoca fracturi ireversibile la nivelul Vestului.

 

Care e starea relațiilor transatlantice după desantul franco-german de la Washington? În mare, la fel, adică destul de proastă, în ciuda pompei, îmbrățișărilor și lungilor strângeri de mână care au marcat întâlnirea dintre Emmanuel Macron și Donald Trump și a atmosferei mai cordiale ca în trecut a celei dintre președintele american și Angela Merkel. Pentru că pe fond nu s-a obținut mai nimic semnificativ în cele două chestiuni-cheie care au dominat agenda de discuții: împiedicarea ieșirii SUA din acordul prin care Iranul s-a angajat să renunțe la programul nuclear; renunțarea la barierele tarifare punitive introduse de americani la importurile de oțel și aluminiu din UE.

 

E drept, Casa Albă a anunțat între timp că prelungește până la 1 iunie termenul până la care exceptează UE de noile tarife. Însă măsura nu a fost primită cu entuziasm la Bru­xelles, care dorește o exceptare permanentă și a anunțat că UE nu este dispusă să o facă cu „pistolul la tâmplă“. Iar în ceea ce privește Iranul se pare că nimeni, inclusiv Macron și Merkel după întâlnirile cu Trump, nu-și mai face iluzii că pe 12 mai el nu va anunța denunțarea acordului de către SUA. Cei doi lideri europeni au încercat să-l convingă pe președintele american să rămână în acord, dar să avanseze un demers comun de extindere a acestuia care să abordeze și aspectele considerate critice neacoperite. Toate semnalele, ultimele fiind declarațiile făcute de noul secretar de stat, Mike Pompeo, la Bruxelles și la Ierusalim, indică faptul că Donald Trump nu va ține cont nici de oferta de colaborare pe această direcție înaintată de Macron, nici de părerea celor care cred că un demers în comun cu aliații europeni ar semnala „un front occidental unit împotriva revanșismului rusesc și a imperialismului iranian“.

 

Ecourile după cele două vizite au fost contradictorii. Unii le-au apreciat, considerându-le parte a unui efort lăudabil de a menține totuși legăturile transtlantice la un nivel rezonabil, deși așteptările erau destul de pesimiste în privința unor rezultate concrete. Jeffrey Rathke, directorul adjunct al programului pentru Europa de la CSIS (Centrul Internațional de Studii Strategice), este de părere că și Macron, și Merkel pleacă de la o viziune pe termen lung și, în ciuda nemulțumirilor față de linia adoptată la Washington, au dorit să-și expună poziția și să explice interlocutorului lor consecințele deciziilor sale. Alții, precum Jeremy Shapiro, un fost înalt oficial la Departamentul de Stat, sunt mai degrabă critici. El crede că cei doi lideri europeni văd în relațiile cu președintele american un scop în sine, ceea ce i-a pus din start într-o poziție de negociere slabă. „Ei continuă să plece de la ideea că adulții din sistem vor tempera cumva puseele negative ale președintelui.“ Însă, crede el, această teorie devine tot mai „fragilă“. „Adulții sunt concediați, fiind înlocuiți de consilieri gata să se plieze imediat la dorințele lui Trump.“ Un exemplu fiind plecarea generalului McMaster și venirea lui John Bolton. Ceea ce rămâne, dincolo de marea, calda camaraderie afișată de Macron-Trump, este „imaginea slăbiciunii Europei“.

 

Indiferent dacă agreăm sau nu acest punct de vedere, s-a văzut și cu acest prilej, la fel ca la întâlnirea anterioară cu premierul nipon Shinzo Abe, pe care în final l-a pus într-o situație umilitoare, cu ecouri negative în presa japoneză, că Donald Trump nu pune mare preț pe alianțele tradiționale construite de SUA în perioada postbelică. El nu face, în fapt, o distincție netă între un lider ca Xi Jinping, pe care l-a lăudat entuziast în cursul întâlnirilor cu Macron și Merkel, și liderii unor aliați apropiați. Plecând mai ales de la elemente care țin de balanța schimburilor comerciale reciproce, mai ales pe relația cu UE, Japonia sau Coreea de Sud, el a ținut să precizeze în repetate rânduri că „sunt aliați care tratează America mai rău decât o fac dușmanii acesteia“.

 

Întrebarea este: ce șanse au alianțele occidentale să reziste la acest asalt? Maniera retorică abrazivă a actualului președinte, ale cărui reproșuri nu sunt neapărat neadevărate, a împins lucrurile pe un teritoriu cu totul nou. Charles Kupchan, un cunoscut expert în geopolitică, fost membru în Consiliul Național de Securitate în perioada Obama, crede că acest tip de atitudine va duce inevitabil la o creștere și mai accentuată a sentimentelor antiamericane în Europa și Japonia, un proces care riscă să provoace fracturi ireversibile în spațiul occidental. Iar pe acest fond sugestii ca aceea a președintelui Comisiei Europene, care era de părere că nu poate exista nici o agendă europeană de securitate fără Rusia, pot câștiga teren. //

TAGS : trump macron merkel casa alba tarife UE program nuclear pompeo bruxelles
Mai multe din General





Ultimile Opinii





Analiza 22





Comentarii
Liviu 2018-05-03
1. Americanii au scos cartofii din foc in ambele razboaie mondiale.
2. Americanii au ajutat la reconstrucita Europei.
3. Americanii au protejat Europa in fata expansiunii sovietice.
4. Pina cind totul trebuie facut de americani, din banii americanilor si cu singele american ?
5. America nu datoreaza nimic Europei, in timp ce Europa datoreaza totul Americii.
6. Acum europenii il celebreaza pe Marx, injura capitalismul si spera ca rusii sa-i inlocuiasca pe americani ?
profesoru 2018-05-02
Cred că e evident că nu poate exista nici o agendă europeană de securitate fără Rusia.
Chestia asta se știe de 200 de ani, de la Congresul de la Viena, care a instituit Concertul European.
Ioan Vlad Nicolau 2018-05-04
Cea ce credeti dvs. este absolut neinteresant, iar Concertul European instituit la Viena in 1815 la sfirsitul razboaelor napoleonienea ca o conventie intre puterile care au luptat contra lui Napoleon: Austria, Prusia Anglia si Rusia a fost un fel de n-ar mai fi, fară reguli, fara prerogative, un fel de principiu teoretic de comportament international si in cazul nostru, are cu cea ce spuneti dvs cit areeeee.... aia cu prefectura!
mike 2018-05-02
Multi vad, putini pricep din ce face si spune Trump. Tratatele incheiate dupa razboi cu Europa au avut niste conditii, anume ca Europa Occidentala sa nu puna niciodata in pericol libertatea si democratia greu castigate. Ori, acum Europa joaca dublu si isi urmareste niste interese care ar putea sa afecteze pacea si democratia pe acest continent. Acum Europa este fata mare si doreste sa fie pe cont propriu si sa ia decizii singura, dupa ce a avut antecedente serioase cu bautura, droguri si rock'n-roll. La fel si cu Japonia. Sa nu uitam ce dezastre au provocat si ce masina de razboi a fost Japonia. Trump nu a facut decat sa zica: ok, vreti sa fiti pe cont propriu si sa nu mai ascultati de noi, go ahead! Sa vedem acum cine va mai garanteaza securitatea. Rusia?
Amerlocu 2018-05-02
OK. So what?!

Alința euro-americană e mai degrabă în interesul Europei decât al SUA. America plătește facturile în timp ce Europa e mai mult cu guițul și cu contrele. I se făcu' senilei mătuși Europa poftă de un guleai cu rușii?! By all means... Don't hesitate!

America e independentă energetic. Are toate mteriile prime necesare. Are cea mai dezvoltată știință și tehnologie. Agricultura americană pote hrăni de 5 ori populația țării fără a utiliza nici măcar un sfert din suprafața arabîilă a țării. SUA au de asemenea cea mai puternică forță militară a lumii. Amrica n-are nevoie de nimeni. Ceilalți au nvoie de ea.

Cine vrea să păstreze alianța cu SUA e binevenit. Cine nu, să fie sănătos! Pe măsură ce progresismul & marxismul pe stil nou îndreaptă lumea vesitcă spre colaps total, Ameriva trebuie să fie mai degrabă pregătită pentru o lumea pe care Mark Steyn o anticipa acum 12 ani (cine ar fi creut atunci?!) ca cea cu „America alone” decât să-și risipească sângele și resursele ca să le salveve pieile celor ce vor cu tot dinadinsul să se sinucidă.
mike 2018-05-07
@ Amerlocu Aveti dreptate. Poate ca Trump este un om foarte direct care socheaza prin faptul ca spune lucrurilor pe nume. Se pare ca si alti presedinti americani au transmis aceleasi lucruri catre Europa, insa intr-un mod mai diplomatic si mai elegant, ca sa nu-i socheze pe marxistii europeni. Se pare ca socialismul prinde bine in Europa iar oamenilor le este bine asa. Trump are dreptate cand spune ca: NATO este o organizatie desueta, noul sediu NATO este foarte scump, dp.d.v economic Europa este avantajata fata de SUA in acordurile semnate, bugetul apararii este asigurat in mare parte de SUA, facilitatile angajatilor NATO sunt platite de SUA, tehnologiile de aparare sunt dezvoltate de SUA, SUA au garantat pacea si securitatea in Europa pana acum, scutul antiracheta american (!) care se afla in ROMANIA (se aude la Bruxelles??) are ca scop apararea funduletului marxist european pentru a garanta pacea si linistea in cafenelele si carciumile din Europa, etc, etc. Toate astea sunt adevaruri. Iar acum Europa ce face? Este tafnoasa si aroganta cu SUA, aceeasi SUA rea care le-a dat fonduri pentru reconstructie dupa razboi. Iar Europa ce a facut dupa razboi? A lasat Estul in sfera Rusiei de influenta, iar pe cand in Vest se construiau case mari si frumoase, in Est se faceau ghetouri fara caldura, apa si electricitate, asa-i?
Va deranjeaza? Poate totusi imi publicati acest comentariu!
Total 6 comments.